Muntii Capatanii-Masivul Tarnovu-Canton Repedea
Cupa Vanturarita 19-21 iunie 2009
Ruta: Bucuresti-Pitesti-Brezoi (Valea Oltului)-Malaia-Ciunget-Valea Repedea Timp:maxim 4 ore
Echipa: Alina, Silvia, Mihai, Yo.
Un nou weekend, o noua escapada de asta data pe plaiuri valcene.
“Printre munti si printre creste, ne-am adunat ca-ntr-o poveste
La sfarsit de saptamana, sa fim iarasi impreuna.”
Vineri - Din traseul la dus, am sa amintesc doar drumul de la Brezoi spre tabara, o ruta serpuitoare, care lasa in urma un peisaj deosebit de frumos, printre lacuri, stanci si padure. In tabara am fost intampinati de organizatori cu paine, sare si palinca (cam tare ce-i drept, tocmai buna dupa drum). In urma sedintei tehnice am aflat ca vom intra a 10 a echipa in concurs asa ca ne-am bucurat sa avem o ora de somn in plus. La focul de tabara ne-am mai acordat un pic vocile alaturi de prieteni vechi.



Sambata am pornit voiosi ca niste mielusei spre tarcul unde s-a tinut proba teoretica. Am inceput cu testul de zona unde Alina a avut prioritate. Au urmat meteo, alpinism flora si sanitar, verificarea echipamentului. La sfarsitul probei am primit harta de concurs cu traseul si am fost manati spre directie. Am mers intai pe firul paraului Repedea si am facut dreapta pe drumul forestier marcat candva cu punct galben . De pe traseu amintesc locul botezat “ La Oaia Moarta” (atasez mireasma mioritica), un loc de cotitura si de marire involuntara a vitezei. Si daca am trecut pe langa oaie, iata ca am ajuns intr-un final si la stana Tarnovu Mic- cu arbitrii pe post de ciobani ( nu invers :) ) - loc unde am luat micul dejun alaturi de un prieten catel -devenit membru al echipei si prin urmare cu drept deplin la o portie de chec si o friptura. I-am acordam primul ajutor de scoatere a capuselor de pe frunte ( din pacate pipa Guedel nu era de ajutor si a trebuit sa folosim mana). Dupa ce am aruncat inca o privire asupra culmii principale a Muntilor Capatanii- cu varfurile mai proeminente Nedeia (2310) si Ursu (2124) am plecat mai departe in ratacirea noastra catre culmi. A urmat un urcus mai sustinut care ne-a scos in creasta si pe varfurile Tarnovu Mic (1833) si Tarnovu Mare (1846) de unde panorama era incantatoare. In departare se zarea o excelenta panorama :creasta Parangului (S-V), Latoritei si Lotrului (N) si lacul Bradisor si Cozia (E).Am coborat apoi usor in postul 2 unde s-a tinut proba de alpinism practic ( deh, daca urci trebuie sa si cobori). Cu o frica grozava si cu parul zburlit ne-am catarat betiv pana la o sticla pe care trebuie sa o atingem. Cand colo, surpriza, sticla era goala si noi ne-am catarat degeaba. Atata paguba.. . Dupa ce ne-am mai tras sufletul de osteneala l-am azvarlit din nou pe poteca din padure unde am cautat casa piticilor dar nu am dat de ea. Am dat insa de Valea Repedea si de acolo de drumul forestier parcurs dimineata -o lunga si interminabila coborare. In tabara am avut surpriza sa constatam ca eram a III a echipa dupa teoretice si ca detineam locul II la flora. Afara era o vreme superba, am facut o baie in rau si ne-am adapostit la umbra unei chitare in asteptarea culturalului. Mihai isi imagina o sceneta de cultural ptr Argessis inspirata din realitatea acelei zile in care noi fetele il tiranizam. Din pacate victima noastra nu ne-a convins si sa participam la cultural- ce rost avea repetam intamplarile :)). Culturalul s-a deschis cu Carpatia urmata de Floare de Colt si Verde. Scenetele au fost foarte amuzante si au avut ca laitmotiv pipa Guedel.



Duminica dimineata, pe cand era somnul mai dulceag organizatorii Vanturarita au inceput sa strige trezirea. Deh, daca ne-am pus cortul in inima lor asa ne trebuie. Am iesit in cele din urma din cort pentru a-i sustine pe Silvia si pe Mihai la proba de cross, o proba decisiva ptr castigarea trofeului. Silvia a iesit pe locul 1 . Mihai pe locul 7. Stefan Vanturarita nu a iesit pe ultimul loc. Aceste puncte ne-au mentinut pe locul 1 in trofeu, lucru la care nici eu nici Alina nu ne asteptam. La decernarea Oscar am primit printre alte premii ( loc 1 alpinism, 1 cross, II flora, II cross echipe, III alpinism echipe, III teoretic) si celebra Cupa Vanturarita, care se transmite de la an la an clubului castigator. Am incheiat intr-un cantec de prietenie si in speranta ca ne vom revedea cat de curand.
“Noi credem in prietenie, noi credem intr-un gand curat
Si-odat’ cu noi o lume stie, la munte totu-i minunat.”