Fagaras, Creasta Arpaselului- 17-18 iunie 2006 (Tibi, Victor, Alina, Cami)

Bucuresti-Pitesti-Capra

Am lasat masina putin mai sus de Cabana Capra si am inceput urcusul spre Refugiul Fereastra Zmeilor. La refugiu ne-am lasat rucsacurile mari si am pregatit unele mai mici de creasta cu echipamentul necesar ( coltari, pioleti, casca, hamuri, merinde). Am ajuns in Saua Vartopelului (Fereastra Zmeilor) pe la 11:30 si ne-am legat cate doi in coarda. Prima parte a traseului nu prezinta un risc mare dar am fost preventivi. Dupa rapelul de pe Vf. Vartopel de unde incepe Muchia Albotei ocolim Vf. Fantana si ajungem la Obeliscul Arpaselului (unde are loc o sedinta foto in care se escaladeaza obeliscul). Mergem mai departe spre urechea estica unde ne asteapta o placa lustruita si inclinata, cu prize foarte fine, mici platforme cat sa pui piciorul (placi suprapuse ca niste tigle).  Dupa ce ne vedem urcati instalam rapel pe doua pitoane. In saua dintre urechi ii asteptam pe Alina si pe Vicor si incepem catararea pe Urechea Vestica. De data asta roca este sfaramicioasa, trebuie avuta mare grija la cei de jos care cu siguranta nu se asteapta la o cadere de piatra. Si ca pericolul sa fie si mai mare, observ ca pietrele pe cale sa cada sunt destul de mari si de perfide. Urmeaza un nou rapel, la fel de placut. In continuare creasta este zimtata si ingusta, la fel de sfaramicioasa, cerand atentie maxima. In fata se zaresc varfurile umbrite de nori ale Caprei si Vanatorii lui Buteanu. Ajungem in “Marele V”-Portita Arpaselului unde facem un rapel de 40 de m. Zarim o coarda si un anou care probabil nu au mai putit fi recuperate de o alta echipa veinita inaintea noastra. Urcam spre varful Capra.

In urma noastra, intreaga Creasta a Arpaselului si Muchia Albotei isi dezvaluiesc frumusetea sub razele soarelui care inca tine cu noi. Facem poze pe varf, coechipierii isi dau mana, fericiti ca au reusit o ascensiune fara probleme.Nu ramanem prea mult timp pe loc, este destul de tarziu  si refugiul e departe.Urcam pe Vanatoarea lui Buteanu si coboram apoi pe Piciorul Caprei, trecand pe langa monumentul speologilor unde stau asternute versurile poetei Magda Isanos:“Si-mi pare atat de rau ca se mai poate/Gasi atata vreme pentru ura/Cand viata e de-abia o picatura/Intre minutu-acesta care bate/Si celelalt-Imi pare neinteles/Si trist ca nu privim la cer mai des/Ca nu culegem flori si nu zambim,/Noi, care asa de repede murim.” Privim inapoi, un apus superb incununeaza escaladarea culmilor propuse. Ne asteapta un drum lung, se fac aproape 12 ore de cand am plecat de la masina. Desi e iunie, nu ne-am carat coltarii degeaba, ii folosim pe parcursul drumului de intoarcere.

Duminica ne cataram sub tunelul aflat mai jos de Capra.

Istoric

Creasta Arpaselului este un traseu de iarna, celebru in tara noastra, desfasurata de-a lungul celei mai alpine si salbatice portiuni din creasta principala a Muntilor Fagaras.  A fost parcursa de la Est la Vest la 27 aprilie 1959 de catre Alexandru Floricioiu si Tudor Hurubean iar de la Vest la Est la 7 februarie 1963 de catre Marius Anitia, Igor Popovici, Ion Silca si Nicolae Zamfir .